O vaduvă, în aparenţă neconsolată, gravează pe placa comemorativa a soţului dispărut:
"Durerea mea este aşa de mare încît nu o рот suporta".
Peste un an, se recăsătoreşte şi mai adaugă la epitaf doar un cuvînt:
"Durerea mea este aşa de mare încît nu o рот suporta singură".