Un grup de turişti prin Apuseni. La un moment dat, găsesc o peşteră.
Intră, o vizitează, totul era foarte fain, numai că mirosea îngrozitor.
Când ies afară, se întâlnesc cu un baci. Îl întreabă:
- Dom'ne, ce e cu peştera asta, e foarte frumoasă, dar de ce рuте aşa îngrozitor înăuntru?
- Apăi dragii mei, răspunde baciul, e o întreagă legendă. Pe vremuri, înăuntru trăia un căpcăun. De două ori pe an cobora în sat şi răpea cea mai frumoasă femeie. Tot aşa până când au rămas sătenii numai cu urâţenii de femei, pe care nu le mai f*tea nimeni şi deci satul era în pragul dispariţiei. Atunci s-au adunat sătenii să se sfătuiască сuм să scape de căpcăun. S-au gândit să îl cheme pe Făt Frumos. I-au dat un fax şi după o săptămână a venit. A intrat Făt Frumos în peşteră, l-a luat pe căpcăun şi l-a înfipt până la glezne în pământ. Căpcăunul s-a enervat şi l-a băgat pe Făt Frumos până la genunchi. Ăsta ce, să se lase mai prejos? Îl ia pe căpcăun şi-l bagă până-n brâu. Căpcăunul, cu ultimele puteri, îl ia pe Făt Frumos şi-l bagă până la subsuori. Făt Frumos, nervos ca dracu', îl ia pe căpcăun, îl bagă până în gât, scoate paloşul şi-i taie beregata. Sătenii, foarte fericiţi, au tras un chef de pomină - vreo două săptămâni au tot băut. Ca răsplată pentru Făt Frumos, i-au dat-o pe cea mai frumoasă dintre urâtele pe care le mai aveau. Ăştia doi s-au căsătorit şi au trăit până la adânci bătrâneţi în peşteră.
- Bine dom'ne, da' tot n-am înţeles, ce рuте aşa în peşteră?
- Apăi nu ştiu, s-a fi căcat vreunul pe acolo!