Un ardelean neaos din creierii Apusenilor, inalt, frumos, bine cladit, blod, ochi albastri... pleaca in vizita la varul lui din Bucuresti.
Ajuns in Bucuresti, varu-sau il astepta la gara si au luat tramvaiul sa ajunga acasa.
In tramvai, ardeleanul se simte mangaiat pe fund...
Se intoarce contrariat... In spatele lui nu era decat un tip... Ardeleanu' isi zice ca poate i s-o fi parut...
Totusi faza se repeta, inca o data si inca o data si ardeleanu' isi da seama ca tipul respectiv chiar il mangaia pe fund... Asa ca, in culmea uimirii, il intreaba conspirativ pe varu-sau:
"No, mai, da' ce vrea crestinu ista de la minie?"
Varu-sau, incurcat, incearca sa-i explice:
"Aaaa... stii? asta ar cam vrea sa te f***..."
Socat, Ardeleanul nu se poate abtine si exclama in gura mare:
"Pi minie, ma??? Poatie-n cur!!!"
Ion si Maria veneau noaptea de la disco si scurtau drumul prin porumb. Dupa un timp, Maria zice:
- Auzi, Ioane, eu am o presimtire!
- Ce presimtire, ai, Mario?
- Presimt ca vrei sa ma futi.
- Vai, tu, Marie, nici gind! Pina la nunta nu ma ating de tine.
Dupa inca 10 minute, iarasi Maria:
- Auzi, tu, Ioane, eu am o presimtire! Presimt ca vrei sa...
- Vai, Marie, nu se poate una ca asta pina la nunta.
Si tot asa tot lanul.
Mai e putin si se termina porumbul. La care, Maria, nervoasa:
- Auzi, tu, Ioane, fute-ma odata, sa scap de presimtirea asta!
Ion vine de la padure,si-o surprinde in casa pe Maria cu Gheorghe facand sеx. -Ma, Marie, tie nu ti-e rusine? Eu muncesc ca prostul si iti aduc de toate,si iti fac pe plac. Tu, Marie, tu ma faci de rusine. Si tu, Gheorghe, ma, Gheorghe, macar opreste-te cand vorbesc eu.
Ion si Gheorghe se intorc acasa dupa calatoria la Bucuresti. Ajung la gara, se urca in trenul de Cluj, isi gasesc doua locuri.
- Mai Ioane, cat face trenul pana la Cluj?
- Mult, ma. Toata ziua.
- Si ce facem noi atata timp?
- Pai, ce sa facem, vorbim.
- Si ce sa vorbim noi toata ziua, ma?
- Stiu eu? Hai sa spunem ghicitori.
Zis si facut.
- Ia zi, Gheo, ce e mic, negru si sta la mine in curte?
Trece un timp, ajunge trenul pe la Ploiesti.
- Auzi, Ioane, da' are blana?
- Are, ma.
Pe la Brasov Gheorghe intreaba din nou:
- Ioane, are si patru picioare?
- Are, ma.
Spre Sighisoara dialogul continua:
- Si il tii in lant, ma?
- Da, il tin in lant.
La Blaj:
- Nu-i asa ca e rau? Musca, nu?
- Musca, ma, daca nu te stie.
Ajunge trenul si la Teius.
- Ma, Ioane, n'o fi cainele?
- Ba ciinele'i, ma. Da' tu mare prost еsтi. Ce ti-a trebuit atata timp ca sa ghicesti?
În gara la Apahida raspunde si Gheorghe, suparat:
- Auzi, ma? Prost еsтi tu. Eu stiam de la Bucuresti, da' daca spuneam de atunci, ce mai vorbeam noi atita drum?