Bancuri Celebritati, Bancuri Vedete
Cineva a făcut o colecţie cu perlele lui Marian Vanghelie spuse de-a lungul timpului. E demential!
Vocea mea se va face auzită oriunde. Şi pe sub apă.
Cine nu are loc de mine… nu mă interesează… să se înghesuieşte!
Soarta mea a fost hotărâtă de destin.
Avem nevoie de lideri adevăraţi, nu de maimuţoi implementaţi.
Acel tânăr care s-a transformat în 300 este vorba de unul singur.
Eu am să-l scot pe Gigi Becali din politică, pentru că Gigi Becali m-a scos pe mine din sărite.
Sunt atât de nervos şi de supărat, încât nu vorbesc decât administrativ.
Gigi Becali este un om uman.
Deci mănânci, exişti.
Şi-ntr-un pom dacă mă puneţi, eu am puncte de vedere.
Mă simt exact сuм n-ar trebui să mă simt.
Chiar dacă n-am două sute de kile, când m-apăs, m-apăs rău pe oricine.
Ca şi prieten cu Sorin Oprescu, mă doare vizavi de atitudinea pe care a avut-o Sorin Oprescu.
Pe mine mă recomandă foarte multe calităţi.
Numai cine nu lucrează nu poate să i se impute că poate să fie şi mici greşeli, dar nu astea.
Sunt lucruri pe care trebuie făcute.
Mai are mult până să aibă puncte de vedere asupra la ce spun eu.
Sunt oameni tineri, oameni care sunt prezenţi aici în faţă şi pe care vreau să le mulţumesc.
Deci prezenţa mea e datorită stării Bucureştiului în care ne aflăm.
M-am bătut pentru aceleaşi principii сuм m-am bătut şi pentru principiul de primar general.
De când mă ştiu eu copil, mă urcam în pom şi mâncam corcoduşi.
În ultimii cinci ani este anormal să mergem cu maşinile şi cu transportul în comun care mergem.
S-a tranşat această problemă şi, odată cu tranşarea acestei probleme, s-a rezolvat şi problemele noastre interioare.
Nu există fiinţă umană, fie că locuieşte în Africa, în Asia sau în Rahova, care să nu fi văzut un film, să nu fi rupt o floare, o fată sau un băiat, după cazul care este fiecare.
E o fată tânără care am tot respectul din punctul meu de vedere.
Problema e retroactivă şi nu mai poate fi dată înapoi!
Cica peste ceva ani Dinu da ortu' popii si ajunge in rai. Primul cunoscut peste care da e Oblemenco, care-l aduce la curent cu situatia si-i prezinta noua locuinta , o casuta cocheta cu ghirlande alb-rosii si pe gazonul din fata stema clubului Dinamo.
Dupa ce se instaleaza, iese Dinu la plimbare prin Rai si deodata da peste o vila imensa, stralucitoare, in culori alb-albastre cu stindarde imense cu sigla Universitatea Craiova, le facea pe toate cele din jur sa paleasca.
Rosu de invidie cere o audienta la Dumnezeu si se plinge:
- Doamne сuм se poate ca eu, cu atitea selectii in Nationala, cu atitea campionate si cupe ale Romaniei castigate, un antrenor ca mine putini au fost, am antrenat chiar si nationala sa stau intr-o oarecare cocioaba, iar Oblemenco, de care n-a auzit nimeni, sa aibe o asemenea vila?!
- Dar cine a zis ca e a lui Oblemenco? Il intreaba Dumnezeu. E a Mea!!
Vadim Tudor merge într-un bar, este pe punctul de a comanda o băutură şi vede un tip lângă el, cu o o mustaţă mare şi vorbind cu accent maghiar. Atunci Vadim îi spune barmanului, destul de tare, pentru ca toată lumea să-l audă:
- Un rând pentru toată lumea, cu excepţia ăstuia mustăcios!
Toată lumea este servită şi mustăciosul zâmbeşte fericit şi îi mulţumește lui Vadim.
Vadim, contrariat, spune cu glas tare:
- Încă un rând pentru toată lumea, cu excepţia ăstuia mustăcios!
Ca şi mai înainte, mustăciosul zâmbeşte fericit şi îi mulţumeşte lui Vadim.
Vadim, nervos, spune iarăși răspicat:
- Încă un rând pentru toată lumea, cu excepţia ăstuia mustăcios!
Mustăciosul, zâmbind fericit, îşi ridică pălăria a mulţumire către tribun...
Siderat, Vadim îl întreabă pe barman, cu glas scăzut:
- Auzi mai... unguru ăsta-i nebun? De ce e aşa de bucuros că am dat trei rânduri de băutură tuturor, numai lui nu?
- Păi, dacă-i patronul barului...
Cica prin anul 1957 un om merge la o vrăjitoare să vadă ce îi rezervă viitorul.
Se uită baba în bobi, aruncă şi în praf, se întunecă la faţă şi spune:
- Fiule, nu te supăra, dar trebuie să-ţi spun, din cauza ta mulţi români o sa moară de foame, alţii vor trăi prost, iar mulţi vor lua calea pribegiei...
Amărât, omul pleacă de la vrăjitoare. Mergând pe stradă, vede un copilaş în mijlocul străzii.
Din spate venea un camion, iar copilul nu schiţa nici un gest.
Se gândeşte că şi asa mulţi vor pătimi de pe urma sa, măcar un suflet să salveze.
Sare în drum şi ia puştiul din stradă, exact când roţile uriaşe erau să-l facă praf.
Ţinând strâns la piept copilul speriat, îl întreabă сuм îl cheamă.
- Traian... spuse copilul printre lacrimi...
Marius Tuca ramane somer. Apoi il paraseste si nevasta. In final proprietarul il arunca in strada.
Fara nicio speranta, Tuca hotaraste sa se sinucida.
Se urca el cumva pe sediul televiziunii si se arunca.
In cadere, numera etajele: 13, 12, 11, 10, 9, 8, 7, 8, 7, 8, 7...
- Baga-mi-aaas picioarele-n ele de bretele!