Skip to main content
Un englez, un francez si un evreu treceau printr-o padure deasa-deasa. Deodata le apare in cale dracul:
- Baieti, ati incurcat-o, va mananc. Aveti o singura sansa. Daca sculele voastre fac un metru, adunate, scapati, daca nu... sunteti buni pentru cazanul cu smoala!
Isi dau astia pantalonii jos, masoara englezul, 55 cm. Strigate de bucurie, mai mult de jumate era rezolvat. Francezul, 44 cm, ce mai, bucurie mare pe ei. Dracul o masoara si pe-a evreului, 1 cm, exact cat mai trebuia. Neavand incotro, se tine de cuvant si le da drumul. Pleaca oamenii nostri si, mergand ei, incep sa se certe:
- Daca n-o aveam eu de 55 cm, zice englezul, ne manca dracul pe toti...
- Haide bai, spune francezul, ca si eu am contribuit decisiv cu cei 44 cm ai mei...
Iar evreul, impaciuitor :
- Baieti, eu zic sa nu va mai certati, ca daca n-o aveam eu sculata, ne lua dracu!
Se spune ca Robinson Crusoe a fost evreu, ceea ce nu stie foarte multa lume. Intr-o zi, dupa toti acei ani de singuratate, Robinson a zarit o corabie nu departe de insula si i-a facut semn. Cei de pe corabie l-au vazut. Capitanul a cerut o barca si, insotit de cativa marinari, a venit pe insula. Robinson i-a povestit ce i se intamplase si l-a rugat sa-l duca in Anglia. Capitanul, care era englez, s-a invoit.
- Suie in barca, i-a spus.
- Inainte de a pleca, as vrea sa va arat, daca-mi ingaduiti, tot ce am facut, a spus la randul sau Robin. Am petrecut atatia ani pe insula! Numai cateva clipe numai.
- Cu placere, a raspuns capitanul, care era un om politicos.
Robinson l-a dus ceva mai incolo, pe insula.
- Aici este locuinta mea principala. Cu primul gard pe care l-am facut. Alaturi, tarcul caprelor, iar dincolo sinagoga. Dupa aceea, grajdul, via, cea de-a doua sinagoga...
- Iarta-ma, a spus capitanul, cam mirat, dar еsтi chiar singur pe insula?
- Singur-singurel.
- De ce-ai ridicat atunci doua sinagogi?
- E la mintea cocosului, i-a raspuns Robinson. Asta e sinagoga la care ma duc, iar cealalta e cea la care nu ma duc nici in ruptul capului.
Strul, soldat in armata israeliana. Intr-o zi, se prezinta la comandant si-i preda un tanc inamic in perfecta stare de functionare... Ce mai captura, primeste o saptamana de concediu ca recompensa. Doua zile dupa concediu, se prezinta iar la comandant cu un nou tanc in stare si mai buna... Comandantul, mirat, ii zice:
- Mai Strul, iti dau concediul, dar trebuie sa-mi spui сuм ai facut...
- Pai, simplu. M-am dus la linia de demarcatie si am strigat:
- Ahmed, vrei concediu?
- Da.
- Atunci hai sa facem schimb de tancuri...
Un evreu îşi luă cu el mîncarea să o mănînce în parc. S-a aşezat pe o bancă şi a început să mănînce. Şi din cauză că evreii nu mănîncă pîine coaptă în timpul sărbătorilor, el mînca Matzoh, o bucată de cocă crocantă, cu zeci de perforaţii mici. La un moment dat, vine şi un bătrînel orb şi se aşează chiar lîngă evreu. Acesta, simţindu-se jenat că mînca de unul singur, îi dă o bucată de Matzoh şi bătrînelului. Orbul ia pîinea în mînă, stă cîteva minute fără să zică nimic, iar apoi, dintr-odată, cu o faţă foarte năucită, izbucneşte:
"Cine a mai scris şi tîmpenia asta?"
Un creştin, un musulman şi un evreu vorbesc despre puterea religiilor proprii.
Creştinul:
- Ştiu că religia mea e cea adevărată, căci aveam o secetă teribilă în ţară şi era să mor împreună cu familia, cînd am făcut rugăciuni şi atunci s-a întîmplat miracolul: în timp ce toată cîmpia era sub soarele arzător, pe terenul nostru cădea o ploaie torenţială. Totul de jur împrejur ardea sub soare şi pe terenul meu ploua. Din cauza asta, ne-am salvat familia mea şi cu mine.
Musulmanul:
- Ştiu că religia mea e cea adevărată, căci eram în deşert şi m-a surprins o furtună de nisip. Era să murim eu şi cămila mea acoperiţi de dune. Abia puteam respira cînd s-a întimplat miracolul. Întregul deşert era o furtună de nisip, dar în jurul meu şi al cămilei mele a fost un calm total. Aşa am ajuns pînă la o oază şi ne-am salvat.
Evreul:
- Ştiu că religia mea e cea adevărată, căci mă plimbam în jurul casei mele într-o sîmbătă şi am găsit un portmoneu pe jos, plin cu bani, dar fiind sîmbătă nu puteam să mă aplec să-l iau. Atunci s-a întîmplat miracolul: peste tot era sîmbătă, dar în jurul meu s-a făcut brusc vineri...
În fata unei biserici ortodoxe stateau doi cersetori.
Unul zicea:
- Ajutati un biet crestin sarac!, iar lumea îi dadea bani.
Celalalt zicea:
- Ajutati un biet evreu sarman!
Oamenii nu-i dadeau nimic. Dimpotriva, lasau sa cada mai multi bani în cutia crestinului.
Dupa câteva saptamâni, o femeie miloasa care iesea din biserica se duce la evreu si-i spune:
- Mai, evreule, tu nu vezi ca aici nu-ti da nimeni nimic? Du-te acolo, la tine, la sinagoga, poate te miluieste cineva!
Dupa plecarea femeii, evreul se uita lung dupa ea, se întoarce spre crestin si-i zice:
- Auzi, mai Itic, cine s-a gasit sa ne învete pe noi сuм sa facem afaceri…
Tatăl lui Ştrul e evreu şi mamă-sa ţigancă. Într-o zi, vine Ştrul la mamă-sa şi zice:
- Mamă, eu sînt mai mult evreu sau mai mult ţigan?
- Nu ştiu, Ştrul, zise mama. Du-te şi întreabă-l pe taică-tău!
- Unde-i tata?
- În sufragerie, îşi caută moneda de 100 de lei pe care a pierdut-o ieri!
Se duce Ştrul la tată-său şi îl întreabă:
- Tată, poate poţi tu să-mi dai un răspuns la întrebarea asta, eu sînt mai mult evreu sau mai mult ţigan?
- Nu ştiu, dar de ce întrebi?
- Un băiat care locuieşte cu noi pe stradă îşi vinde bicicleta, iar eu nu ştiu ce să fac, să încerc să mă tocmesc sau să aştept pînă la noapte şi să i-o fur...
Fiul unui evreu bogat trebuia sa se insoare.
Tatal sau ii zice:
- Fiule, acum ca te insori si tu, ar trebui sa stii cate ceva despre viata.
- Stiu, tata, stiu multe despre viata.
- Ce stii, ma? De exemplu despre degetele de la mana, ce stii?
- Pai avem cinci degete: degetul mare, aratator, mijlociu, inelar, mic.
- Vezi fiule, nu stii nimic. Exista degetul calatoriei, directiei, diferentei, casatoriei si degetul placerii.
- Care sunt acestea, tata?
- Degetul mare este degetul calatoriei, pt ca pe el il ridici cand faci autostopul. Degetul directiei este aratatorul, fiindca pe el il folosesti pt a arata diverse lucruri. Degetul casatoriei este degetul inelar fiindca pe el tii verigheta, iar degetul mic este degetul diferentei pt ca pe el il ridici cand bei cafeaua.
- Tata, dar ai uitat degetul placerii.
- Ce e mai bun pun la urma, fiule. Degetul placerii este degetul mijlociu pt ca pe el il umezesti cu limba atunci cand vrei SA NUMERI BANII!!!