Femeia este minunată pentru că știe te facă să ai nevoie de ea. De exemplu, prima oară când a venit iubita mea la mine acasă, urma să ne uităm la un film. Înainte de a face asta, mi-a zis să merg eu până la market să cumpăr niște popcorn, sucuri și chestii din genul ăsta și, între timp, ea va face ceva de mâncare.
M-am întors după vreo 45 de minute și când am intrat pe ușă, camera parcă arăta altfel. Făcuse curățenie. ”Bine, bă, dar curățenie tu nu îți faci?” veți întreba. Îmi fac, dar nu cu mână și ochi de femeie. Ea simte praful și cojile de semințe de după pat. Problema este că tu, ca bărbat, nu știi că nu e curățenie pentru că nu știi сuм ar trebui să arate rezultatul final. Când dai tu cu mătura mizeria sub covor, speli două vase și dai cu mopul în două camere din trei mișcări, ți se pare că totul strălucește ca în reclama de la Mr. Proper și în capul tău cântă melodia ”We are the champions”. Ea îți dezvăluie сuм ar trebui să arate, de fapt, camera aia și îți place. Și e normal să îți placă pentru că e mai confortabil să stai în rai decât într-un sac de aspirator.
Apoi ea pleacă. Și rămâi tu în camera ta curată pe care nu știi să o păstrezi în aceeași manieră. Faci mizerie, iar după aia faci tu curățenie. Problema este că acum știi сuм trebuie să arate rezultatul final și oricât de mult te-ai chinui, nu va ieși la fel. Și după ce ți-a resetat amintirile, ți-a arătat calea cea justă și te-a făcut să guști ambrozie, stă liniștită și așteaptă să o suni și să îi spui să vină.
Și vine. Și nu mai pleacă.