Tudor Musatescu (n. 22 februarie 1903, Campulung-Muscel - d. 4 noiembrie 1970) a fost un poet, prozator, dramaturg si umorist roman care ne-a lasat o bogata colectie de vorbe de duh.
Unii traiesc gratis, altii degeaba.
Daca intr-o vorba indesi mai mult decat incape, devine vorba goala.
De ce prostul e marginit cand prostia e nemarginita?
Banuitorul se trezeste inaintea ceasului desteptator, ca sa-l controleze daca suna exact.
In fiecare zi de primavara cand vin randunelele, pesimistul fredoneaza "vezi randunelele se duc".
Caloriferul stins e mai rece decat frigiderul in functiune.
Dragostea: batai de inima pentru dureri de cap, sentimentul care vine in galop si dispare in varful picioarelor.
Femeile nu inseala, ele compara.
Lanturile au redactat definitia libertatii.
O idee bine clocita trebuie sa faca adepti, nu pui.
Cand stai de vorba cu prostii, numai duminica e o adevarata sarbatoare.
De ce au militarii acte de stare civila?
Fost primar, fost prefect, fost senator, fost ministru, conu Misu a fost numai un fost.
Ca sa masori distantele, trebuie sa le si strabati.
Marele cusur al femeilor este ca te iubesc, totdeauna, cand ai altceva de facut.
Nu sunt sensibil la frig, chiar si gerul ma lasa rece.
E frumos sa fii bun, dar trebuie sa fii si bun la ceva.
Numai dupa invidia altora iti dai seama de propria ta valoare.
Fericirea se traieste numai de la o clipa la alta. Intre ele baga intrigi, viata.
Lasitatea este sentimentul care n-are nici macar curajul sa spuna сuм il cheama.
Plictiseala lungeste ziua si scurteaza viata.
Planta care le provoaca insomnii unora: laurii altora.
Minciuna premeditata nu mai e chestiune de fantezie, ci de caracter.
Adevaratii cai de cursa nu alearga pentru premii, ci numai ca sa-si puna sangele in miscare.
Gloria, cand moare, nu face testament in favoarea nimanui.
In ziua victoriei nu uita sa-ti amintesti si de infrangerile anterioare.
Nu gloria este efemera, ci numai cei ce o au.
Amintirile unora se numesc remuscari.
Fiecare inima are podul ei cu vechituri pe care nu se indura sa le arunce niciodata dar le scutura din cand in cand.
Amintirile sunt asemenea cartilor din biblioteca ta. Cauti cate una, cand nu mai ai nimic nou de citit.
N-am cerut vietii nimic. Tot ce am avut, i-am smuls. Si tot ce n-am avut, mi-a furat.
Cu vremea sa mergi in pas, nu la pas.
Una e sa crezi si alta e sa fii credul.
Una e sa ceri, alta sa cersesti si cu totul altceva sa revendici.
Amabilitatea adevarata trebuie sa fie, in primul rand, o chestiune de caracter si apoi una de educatie.
Nu plange fara motiv. Si mai ales, nu plange cand ai motive.
Cand ti se cuvine ceva, sa nu ceri. Pretinde.
Viitorul unui om, ca si al unei lumi, se construieste, nu se viseaza.
Te-ai intrebat vreodata cate maini au facut painea pe care, cu una singura, o duci la gura?
Fara mana omului, omenirea ar fi trait in patru labe .
Banuiala e serviciul de spionaj al oamenilor neinarmati pentru viata.
In fiecare tren al lumii, viata circula pe compartimente.
Era atat de urat, incat atunci cand se stramba, parea mai dragut.
Cand privesti marea, gandul o ia in deriva.
Suntem chit, tinere confrate. Dumneata nu ma cunosti si eu nu te recunosc.
Poti sa fii intr-o ureche si totusi foarte serios la treaba: daca еsтi ac.
Noaptea, viteza gandului circula in ani-intuneric.
Si daca ai chelit, ce? Parca pe lumea asta nu sunt si vulturi plesuvi?
Focul sacru nu se aprinde cu chibrituri.
Numai covoarele se nasc ca sa fie calcate in picioare.