cele mai noi bancuri

O fata din Mandapur, pe cat de frumoasa, pe atat de isteata, se plimba prin gradina, unde intalneste un tanar care se indragosteste de ea pe loc, o apuca de mana si-i spune:
- Daca nu vrei sa ma iubesti, am sa ma omor, fiindca nu mai am de ce trai.
Tanara, care are o inima curata, ii da crezare. Nu-l iubeste (pentru ca trebuie sa se marite peste cinci zile), dar nu doreste sa-l vada mort, pentru ca moartea, crede ea, este tot ce poate fi mai rau. Se cearta astfel o vreme, tanarul o tine una si buna, astfel incat, fata, care se numeste Madanesa, face un juramant:
- Ma marit peste cinci zile. Indata dupa nunta, am sa vin la tine si am sa fac tot ce doresti. Apoi ma voi intoarce la sotul meu.
Dupa nunta, tanara mireasa i-a spus barbatului ei despre intamplare si despre juramant. Dupa o cearta aprinsa, barbatul s-a lasat induplecat. Tanarul nu trebuie sa moara cu nici un pret. O lasa, asadar, pe tanara sa nevasta sa mearga la el.
Tanara se imbraca frumos, se parfumeaza, isi pune podoabe scumpe si pleaca, in toiul noptii. Pe drum intalneste un hot care se opreste la vederea bijuteriilor sclipitoare.
- Incotro? o intreaba el pe tanara femeie speriata.
- Ma duc sa imi vad iubitul.
- Ai de mers drum lung; cine te insoteste?
- Kama, zeul iubirii, este langa mine. Nu-mi lua podoabele. Am sa ti le dau la intoarcere, iti fagaduiesc.
Hotul o lasa sa plece. Femeia ajunge la tanarul indragostit, pe care il gaseste dormind si-l trezeste. Barbatul, naucit, nu pare sa o recunoasca. Se vede, asadar, nevoita sa-i aduca aminte despre intalnirea lor, dragostea lui fulgeratoare si fagaduiala pe care i-o facuse.
- M-am maritat chiar azi, ii zice femeia. Poti face cu mine ce doresti.
- Si i-ai povestit barbatului tau? intreaba tanarul, care nu conteneste sa se minuneze( fiindca nu se astepta, fireste, ca Madanesa sa-si tina fagaduiala).
- I-am povestit totul si mi-a ingaduit sa vin la tine.
Tanarul a stat pe ganduri o clipa, apoi a grait astfel:
- Povestea asta aduce cu o podoaba fara vesminte, cu o mancare fara unt, cu un cantec fara melodie. Tot asa сuм vesmintele murdare manjesc frumusetea si сuм mancarurile proaste slabesc puterile, o sotie necredincioasa isi poate lasa barbatul fara viata, iar un fiu neascultator isi poate nenoroci parintii. O femeie nu-si dezvaluie niciodata gandurile pe de-a-ntregul. Nu destainuie nimanui ceea ce-i sta pe limba. Nu spune tot ce face. Va fi mereu pentru barbati un lucru de mirare, dar vrednic de cinste.
- Nu inteleg prea bine ce spui, zice Madanesa. Vrei cumva sa imi arati ca nu ma mai doresti?
- Nu de tine este vorba, spune tanarul. Nu doresc femeia altuia.
Madanesa porneste spre casa. Se intalneste din nou cu hotul, care se minuneaza ca se intoarce atat de repede. Ea ii povesteste сuм tanarul a alungat-o. Hotul incuviinteaza pe deplin purtarea acestuia si o lasa sa plece, cu podoabe cu tot.
Femeia ajunge acasa. Ii povesteste totul barbatului. Acesta nu-i arata nici un strop de iubire, nici de recunostinta, ci spune numai atat:
- Frumusetea unei pasari sta in cantec. Frumusetea unei femei sta in credinta fata de barbatul ei. Frumusetea unui barbat urat sta in multimea lucrurilor pe care le stie. Frumusetea unui intelept sta in suferinta pe care o indura, impacat cu soarta.
Povestea ajunge la urechile regelui Birbal, care o asculta cu mare atentie. La sfarsit, povestitorul il intreaba:
- Care dintre cei trei barbati este cel mai vrednic de lauda?
Iata ce a raspuns regele:
- Vazand ca nevasta lui si-a daruit inima altui barbat, sotul, in loc s-o opreasca, a lasat-o sa plece. Prin urmare, dragostea lui a slabit. Tanarul, care o si uitase pe aceea pentru care se aprinsese cu cinci zile mai devreme, a alungat-o, zicand ca nu este cinstit ce face, dar de fapt se temea de barbatul ei si de judecata mea.
Si a incheiat:
- Cat despre hot, nu vad de ce ar fi lasat-o sa plece fara sa-i ia podoabele. Chiar nu vad de ce. Hotul este, asadar, mai vrednic de lauda decat ceilalti doi.
Corporatist de succes in zece pasi Te naşti într-un sat de pe lângă un oraş mai mare (Brăila sau Galaţi, de preferinţă). Satul vostru are şi o şosea. Tu nu stai la şosea. Acolo stau ăia înstăriţi.
• Creşti auzind-o pe maică-ta spunându-şi cât e de proastă că l-a luat pe tac-tu şi spunându-ţi că dacă nu înveţi ai să ajungi ca el.
• La şcoala din sat eşti primul. Maică-ta e mândră, vecinele invi dioase, taică-tău bea în cinstea ta.
• Dai la liceu la oraş. Primul şoc cultural. Stai la o mătuşă. Domnişoară la 50 de ani. Pentru tine e zâna cea bună, pentru vecinii ei, „nebuna de la cinci“. Îţi petreci mare parte la baie. Veceul în casă te fascinează.
• După primul an de liceu în care ai fost doar al cincilea din clasă şi maică-ta aproape că te renegase, te acomodezi şi te faci tocilar. Ţi se zice „Ţăranu“, fetele îţi vorbesc frumos doar când îţi cer tema, băieţii joacă fotbal cu ghiozdanul tău.
• Ajungi la facultate. La Bucureşti. Al doilea şoc cultural. Maică-ta îţi trimite scrisoare că poate să moară liniştită. În aceeaşi scrisoare mă-ta mare zice că ea vrea să te vadă însurat şi că moare dup-aia. Stai la cămin şi te descurci cu mâncare de acasă ţinută la rece pe pervazul ferestrei. Şi aici eşti printre fruntaşi.
• În ultimul an de facultate, te duci internship. Stai opt luni neplătit, după opt luni şeful biroului îţi zice: „Avem un post liber“. Accepţi chiar salariul minim pe economie. O suni pe maică-ta şi-i dai raportul. E atât de fericită încât, se gândeşte că, acum că te-ai realizat la Bucureşti, ar putea să-l lase pe tac-tu şi să vină să stea cu tine.
• La job vii primul şi pleci ultimul. Lucrezi în weekend şi de acasă. Eşti ultra-obedient şi pupincurist. Colegii sunt scârbiţi de tine, şeful te place şi te exploatează. Îţi măreşte salariul. Poţi chiar să îi trimiţi şi maică-tii nişte bani.
• Te însori cu cea mai frumoasă fată de la tine din sat. E şi ea venită la Bucureşti, dar nu a avut succesul tău. Faceţi nuntă în sat. Maică-ta plânge, bunică-ta nu moare, în schimb e mort de beat taică-tău.
• Eşti avansat. Ceva directoraş. Ea e gravidă. Faci credit pentru casă şi maşină. Te aşteaptă 25 de ani de rate şi vacanţe în Turcia şi Grecia. Bunică-ta a murit, maică-ta vine la voi să vă crească plodul, taică-tău e tot la birt. Nu eşti fericit, dar eşti împlinit.