cele mai noi bancuri

La Madrid, un jurnalist spaniol ia un interviu unui barbat in varsta, care ii povesteste detalii din viata sa. Jurnalistul noteaza in carnet idei exprimate de barbat:
- Sunt fiu de parinti exilati.
- Pana la vreo 27 de ani, cu putin inainte de tranzitia politica, nu am putut reveni in Spania din cauza lui Franco.
- Pe tatal meu, saracul, nu stiam nici unde sa-l inmormantam.
- Mama mea a petrecut mare parte din viata in carucior de invalid.
- Acum am 73 de ani.
- Cu niste luni in urma mi-au taiat 30% dintr-un plaman.
- Nevasta-mea e emigranta.
- Am cu ea trei copii.
- Din trei copii, lucreaza doar unul, fata cea mijlocie, insa fara plata.
- Toti, incluzand nepotii, traiesc din venitul meu.
- Fata mea cea mare tocmai a divortat.
- Ginerele meu, pus pe droguri si alcool, a lasat-o cu doi copii.
- Fiul cel mai mic, inca traieste in casa mea si pe deasupra s-a casatorit cu o femeie divortata si a adus-o sa traiasca la noi in casa.
- Aceasta doamna inainte lucra, avea un post bun, insa de cand s-a mutat in casa mea nu mai face nimic.
- Acum au doua fetite care si ele traiesc sub acoperisul meu, si culmea, cu criza de anul asta, aproape nu am putut merge in vacanta si, daca insisti, nici nu am putut serba faptul ca Spania a castigat Campionatul Mondial de fotbal.
- Pe deasupra, sotul fiicei mele mijlocii are probleme cu justitia.
- Cand am aflat, aproape ca am lesinat si era cat pe ce sa pierd un ochi cand m-am lovit intr-o usa.
- Taman ce m-au operat pentru ca mi-am fracturat soldul.
Ziaristul, oprindu-se din notat, comenteaza:
- Majestate! Nu cred ca situatia dumneavoastra e chiar atat de rea!...
O poveste spaniola spune ca un barbat sarac si vaduv, isi crestea cu greu cei doi fii. Unul din fii avea o fire vesela si optimista. Vedea intotdeauna partea luminoasa a vietii. Celalalt, dimpotriva, era mereu posomorat, bantuit de ganduri negre, incapabil sa se bucure de ceva.
Cum se apropia Craciunul, tatal s-a intrebat ce daruri le putea oferi fiilor sai. Si-a scos putinele economii de la banca, a mai imprumutat ceva de la vecini si a cumparat, de ocazie, un ceas pentru fiul sau pesimist.
Nu-i ramanea nimic ca sa-i cumpere cadou celuilalt fiu si atunci, mergand pe strada, a vazut un magar lasand o balega in urma lui.
A cules de jos balega, a impachetat-o cat mai frumos in staniol gasit intr-un cos de gunoi, a legat pachetul cu panglica rosie si l-a pus sub bradul de Craciun, alaturi de ceas, care era si el impachetat.
In seara de Craciun, fiul cel pesimist, si-a deschis pachetul, a gasit ceasul si l-a pus la mana, fara sa arate vreo bucurie.
- Ei, l-a intrebat a doua zi o vecina, ai vazut ceasul pe care ti l-a cumparat tatal tau? Te bucuri de cadoul tau?
Baiatul a clatinat din cap. Nu, nu se bucura.
- Dar de ce? a intrebat vecina.
- Pentru ca , a spus el cu tristete, de fiecare data cand ma uit la el, vad secundele care trec, minutele si orele. Vad сuм timpul ce-mi ramane de trait se scurteaza si сuм ma apropii de moarte.
- Dar tu? l-a intrebat vecina pe celalalt baiat. Tu ce cadou ai primit?
- Un cal! a raspuns el voios.
Si a adaugat:
- Numai ca, intre timp, a plecat!