Mama lui Fanica Pe o strada ingusta Intr-o garsoniera Unde zac mormane intr-o scrumiera Рiра si injura mama lui Fanica Si suspina soata tremurand de frica Caci azi-dimineata a plecat Fanel Cu valuta grasa intr-un portofel Trec ore rotunde la cocosi prin pliscuri Prevestind tradarea faptelor cu riscuri.
Dar pe cand mama soacra isi gata mahorca Navalira-n casa Bumbu si cu Borca.
- Ascundeti cafeaua, ascundeti tutunul Ascundeti valuta, ascundeti sapunul Sunt pe urma noastra forte barosane Am fugit prin gara, nu stim unde-i Fane Dar pe cand soparlita isi gata programul Se-auzise-o piatra ce-atintise geamul:
- Eu sunt buna mama, fiul tau Fanica Dar deschide usa ca plesnesc de frica Ma-mpresoara turcii sa imi ia bocceaua Le-am taiat prelata, le-am sutit cafeaua.
- Сuм sa nu-ti deschida mama Numai sa doseasca sapunul si rama Si Bolintineanu, cred c-a fost tampit Pe strabunicul sa-l tina la poarta Ce vroia sa faca pe o gloata moarta?
Si chiar de-i batura, insa ma cam mir, Ce castig e-n asta si ce chilipir?
Ca de pleaca turcii, ne vin rusii-n dar, Ungurii sau cine stie ce barbari.
- Apoi, draga Marioara, Am tot stat si m-am gandit:
Io, duminica, pe seara, Vin cu tata in petit!
- Inainte de-a ma cere, Musai, dragu' meu, sa-ti zic Ca nu-s fata, mi-s muiere...
Nu vreu rostu' sa ti-l stric!
S-ontamplat la vremea sapei, Noaptea, cand veneam din Stei.
Coboram pe firul apei, Cand m-am pomenit cu trei...
M-au ajuns la Fundatura, Si m-au dezbracat pe loc, Si mi-au pus naframa-n gura, Si tati tri 'si batura joc...
- Numa' spune-mi-i degraba, Ca pe tati ii trag prin sis!
- Pai nu-i stiu, Ioane draga, Era noapte, n-auzisi?...
O umblat si bietu' tata, (Si tu stii ca el nu bea), Ba-ntr-o crasma, ba in alta, Doar de o afla ceva...
Zile au trecut destule, Si nimica n-o aflat...
Da' io zic ca, dupa scule, Nu-s de pe la noi din sat!...
De-ar fi să-i luăm pe toţi la rând, Şi actualii, dar şi foştii, Cei mai deştepţi de pe Pământ Au fost întotdeauna…PROŞTII.
Nu te ruga la ursitoare Să-ţi facă-n viaţa ta vreun rost, Mai bine urlă-n gura mare:
“Iubite Doamne, fă-mă…. PROST!” De ce să tragi ca la galeră, Să-nveţi atâtea fără rost, De vrei să faci o carieră, Ajunge numai să fii…PROST.
În lumea asta cu de toate, Unde se-nvaţă contra cost, Păcat că nici o facultate Nu dă şi diploma de…. PROST.
Avem impozite cu carul, Dar înotăm în sărăcie Si ce buget ar avea statul Dintr-un impozit pe… PROSTIE.
Ei sunt ca iarba, cu duiumul, Să nu-i jigneşti, să nu-i împroşti !
O, Doamne, de ne-ar creşte grâul Сuм cresc recoltele de… PROŞTI.
Şi-n lumea asta răsturnată, Unde cei strâmbi sunt cei mai drepţi, Savanţii noştri mor de foame Şi numai PROŞTII sunt deştepţi.
De Ion Pribeagu